Proiectul “CAN for Balkans” a fost organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov (al cărui director, domnul Nicolae Pepene, a coordonat îndeaproape întregul proiect), Centrul Belgian al Benzii Desenate, Muzeul Național de Istorie al Albaniei, Centrul Benzii Desenate Macedonene din Veles și Școala de Benzi Desenate “Nikola Mitrovic Kokan” din Leskovac, Serbia. Practic, proiectul a constat din patru elemente interdependente:
1. Un concurs de benzi desenate cu tema “Balcanii în istorie” destinat descoperirii noilor talente
2. O expoziție itinerantă care a parcurs toată Europa, prezentând benzile desenate câștigătoare (dar și alți artiști semnificativi pentru universul BD istorice din România, Belgia, Albania, Macedonia și Serbia) în… piețele orașelor participante (o idee excelentă - dacă publicul nu vine la muzeu, atunci muzeul trebuie să meargă către public, nu?)
3. Un proiect de cercetare pe tema “Balcanii în benzi desenate” care s-a concretizat în articolele despre imaginea Balcanilor în BD, despre stereotipuri și despre istoria benzilor desenate din țările participante, articole pe care le găsiți la finalul acestui album. Din punctul meu de vedere, această secțiune a albumului merită de una singură toți banii - bogat ilustrată, excelent documentată, e o adevărată minienciclopedie. Chapeau!
4. Și, evident, acest album în limba engleză, care strânge laolaltă nu doar conținutul expoziției și articolele din proiectul de cercetare, dar și alte benzi desenate istorice primite cu ocazia “CAN for Balkans Open Call” dar în afara concursului
În total, acest generos album găzduiește nu mai puțin de 61 de benzi desenate. Așa că pregătiți-vă sufletește pentru o recenzie-mamut :)
Până atunci, însă, iată versiunea pentru cititori grăbiți:
Dacă vă pasionează istoria, vă plac benzile desenate și sunteți dispuși să le dați o șansă și debutanților (pentru că mulți dintre autori sunt la primii pași în BD) atunci acest album e pentru voi. Dacă vreți doar producții șlefuite, profesioniste, și povești pasionante sau cu tâlc (nu “trecute vieți de doamne și domnițe” rezumate în patru planșe) atunci trebuie să știți că acesta e un catalog - conține, deci, absolut toate benzile desenate trimise spre jurizare. Calitatea grafică și scenaristică variază, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele sunt create de elevi și liceeni - dar găsiți aici multe povești bune spre foarte bune, în stiluri grafice foarte variate, pentru toate gusturile. În sfârșit, dacă vreți să aflați mai multe despre istoria benzilor desenate din Balcani, atunci acest album e o lectură obligatorie, pentru că articolele din secțiunea științifică sunt o mină de aur. Iar introducerea a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine, fiind deopotrivă o justificare a proiectului și o lecție de management și de identificare și exploatare a oportunităților.
Ceea ce nu poate nega nimeni, oricât de intransigent ar fi, e că acest album e un adevărat eveniment editorial - prima colecție de BD istorice balcanice în limba engleză, cu o participare românească de anvergură, de la debutanți absoluți (Silvia Dobre) la debutanți… consacrați (Răzvan Bronescu, deja prezent în Quarter Anthological) la premianți în serie (Ionuț Popescu, laureat al tuturor edițiilor Festivalului de BD Istorice de la Brașov) sau la veterani absoluți (domnul Puiu Manu, decanul de vârstă al micii noastre lumi BD și autor a numeroase albume BD istorice) și mulți, mulți altii. Așa că nu vă sfiiți și citiți această carte (cu dicționarul englez-român în brațe, dacă e nevoie) :)
Acum că am terminat cu minirecenzia, e momentul să scriu câteva cuvinte despre fiecare dintre cele 61 de povești. Sper să nu adormiți până la final.
NOTĂ: Am preferat să traduc titlurile benzilor desenate. Găsiți variantele originale în limba engleză în a doua fotografie din dosarul de la final.
“Aurel Petrescu, pionierul animației românești” (Răzvan Bronescu, România)
O viață de om povestită în doar 4 planșe. Desenul e excelent, dar povestea e (inevitabil…) doar un punct de pornire în descoperirea unui artist pe nedrept uitat.
“Balcani pentru totdeauna” (Ionuț Popescu, România)
Domnul Popescu împușcă premii cu atâta regularitate din trei motive: are har, are umor și e un povestitor înnăscut. Stilul lui grafic specific se potrivește de minune cu această colecție de anecdote despre Balcani, care vă vor amuza și instrui deopotrivă. Singurul lucru pe care i-l pot reproșa: unele dintre subiecte sunt trase forțat “în temă”.
“Iar cei trei prieteni sunt…” (Kosta Milovanovic, Serbia)
Îmi place absolut tot la povestea asta despre prietenie și război: tușul expresiv, când poetic, când hazliu, personajele (chiar și atunci când sunt caricaturizate) tema (din păcate, de actualitate…) și finalul care nu are nevoie de cuvinte.
“Vântul” (Marian Milanov & Srdan Todorovic, Serbia)
Un orășel din Serbia al cărui nume nu mai există pe hartă, și o poveste-caleidoscop despre oameni și cai, împrăștiați de vântul primului război mondial. Prea lacrimogen pentru mine, dar un efort demn de remarcat. Fontul foarte mărunt în raport cu paginile face lectura mai dificilă decât ar trebui - e o problemă pe care am întâlnit-o la foarte multe dintre poveștile din acest album :( și un element la care tinerii autori de BD ar trebui să fie mai atenți.
“Tuzla” (Maximilien Van De Wiele, Belgia)
Urmele războiului sunt greu de șters, chiar dacă ai plecat din Bosnia Herțegovina când erai doar de-o șchioapă… Mesaj bine transmis, în ciuda limitărilor artistice evidente.
“Deda Roga” (Alioșa Tomic & Dragan Stokic Rajacki, Serbia)
Noaptea, într-un cimitir, toate pisicile sunt negre și ajutorul vine de unde nu te aștepți. Chiar dacă e război - sau poate tocmai de aceea. O glumă reușită, desenată comercial - aș vrea să citesc un album întreg semnat de băieții ăștia.
“Tovarășul Rachiu” (Valentin Ionescu, România)
În inventarul punctelor comune ale popoarelor balcanice, rachiul, pardon, comunismul adus cu forța de trupele sovietice eliberatoare e undeva în top. Cu umor și oleacă de cinism, domnul Ionescu reușește să transforme o pagină de enciclopedie într-o lectură captivantă.
“Umorul balcanic versus lumea întreagă” (Vlad Forsea, România)
Poate fi un eveniment din 2022 (dispariția /r/2balkan4you) baza unei benzi desenate… istorice? Nilu Crocodilu flexează cu grație definițiile de dicționar și oferă o poveste haioasă despre xenofobie, progres, globalizare și diferențele care ne unesc. Ceva mai multă organizare + un desen mai îngrijit = ar fi putut fi povestea mea favorită din volum. Știu că nu se câștigă bani din BD în România, dar for chrissakes, Vlad, măcar fă-te că lucrezi :)
“Odisee” (Slavica Kupenkova, Macedonia de Nord)
Nu sunt sigur că eu aș putea să rezum Odiseea lui Homer în doar două pagini BD :) Îmi place desenul, probabil că ar fi fost mai bine să extindă ideea la dimensiunile pe care le cerea.
“Despre războaie și benzi desenate” (Dușan Bozic, Serbia)
Istoria Iugoslaviei (și a familiei autorului) istorisită în doar trei planșe BD. Desenele sunt excelente, dar Bozic încearcă să povestească prea mult în prea puțin spațiu, de unde și senzația mea de claustrofobie, strivit între zidurile de text. Aș citi o versiune extinsă.
“Baba Novac” (Daniel-Eduart Buruiană, România)
Un român devenit erou național sârb sau un sârb devenit un personaj important al istoriei României? Ei bine, da. (OK, OK, tatăl lui era sârb din minoritatea românilor timoceni, dar să nu lăsăm realitatea istorică să strice o recenzie). Autorul “Dacian Comics” își încearcă mâna cu o poveste realistă - mai are de învățat, dar e pe drumul cel bun.
“Fiul leului” (Adrian Cocoș, România)
Biografia lui Leonidas, celebrul rege care i-a condus pe spartani în bătălia de la Termopile. Autorul “Nemuritorilor” desenează tot mai bine, iar scenele în care elefanții sunt implicați în bătălie sunt de-a dreptul spectaculoase.
“Jurnalul unui soldat” (Felix Crișan, România)
Un soldat arădean și camarazii săi din Legiunea Străină sunt implicați într-o misiune secretă alături de luptătorii lui Kosta Vojinovic, încercând să elibereze un prizonier faimos înainte ca paznicii săi să-i afle identitatea. Dar lucrurile se complică, și soldatul e pus în fața unei dileme morale… Desen excelent și o poveste neobișnuită, pentru înțelegerea căreia va trebui să vă documentați serios :)
“Skanderbeg, erou național” (Alexandra Gold, România)
Un tată îi povestește fiului său viața lui Gjergj Kastrioti, cunoscut sub numele de Skanderbeg, eroul național al albanezilor, care a reușit (temporar) să elibereze întreaga Albanie de sub jugul turcesc. Ținta acestei povestiri sunt, în mod evident, cei mai mici cititori, care vor aprecia în primul rând desenul limpede și colorat.
“Conecțiunea Burek” (Ilija Jakovljevic, Serbia)
“Cel mai bun burek e cel pe care-l mănânci” e concluzia mea după această glumă simpatic desenată, care subliniază un element cultural comun țărilor din Balcani. Cultură gastronomică, bineînțeles.
“Declarația de la Bilino Polje” (Adnadin Jasarevic, Bosnia și Herțegovina)
Și dacă eroul adevărat al alinierii bisericii bosniace la arhidoceza din Ragusa (eliminănd astfel riscul invaziei ungare) nu a fost, de fapt, Kulin? O poveste excelent spusă, în ciuda desenului intenționat primitiv.
“Marco și arapul cel negru” (Slavica Kupenkova, Macedonia de Nord)
Crăișorul Marco se întâlnește cu “arapul cel negru” (personaj din folclorul sârbesc) și eliberează prizonierii pe care acesta îi ducea în robie. Același stil telegrafic de a povesti, și un desen mai slab decât cel din povestirea premiată (“Odisee”).
“Haiducii” (Vlastimir Mandic, Serbia)
O glumă excelent desenată (dar cu poanta ușor previzibilă) despre doi moși care, sătui de lipsa de respect a celor tineri, decid să devină… haiduci. Mi-aș dori să citesc mai multe aventuri imaginare (sau reale…) ale celor doi.
“Moarte și naștere” (Darko Nikolic, Serbia)
Bătălia de la Kosovo, din 1389, a fost momentul în care s-a năruit visul independenței statelor apărute după dispariția Imperiului Sârbesc, Dar când un vis moare, o legendă se naște… Desenul în creion e superb, dar povestea pare în același timp întreagă și neterminată, și n-am cum să recunosc personajele, cât timp îmi lipsesc detaliile culturale necesare.
“Deșteptarea” (Emanuel Pavel & Laura Sorin, România)
O poveste despre “tributul de sânge”, practica obișnuită a otomanilor de a fura copii din teritoriile cucerite, pentru a-i transforma în soldați care să lupte împotriva popoarelor din care făcuseră cândva parte. Concluzia e cinică, memorabilă dar cumva anticlimactică, lucru de așteptat într-o poveste serioasă desenată în stil comic - iar traducerea mot-a-mot în engleză a expresiei românești folosite nu ajută la impresia artistică, dimpotrivă :) Mi-a plăcut, totuși.
“Ceuaș” (Barbara Previtali, Belgia)
Trei fete din Bruxelles parcurg traseul Sighișoara - Bălăușeni - Ceuaș pentru a participa la un atelier de muzică și dansuri tradiționale țigănești. Evident, se distrează, dar se și lovesc de rasism și de limitările sociale. Amintiri de călătorie și critică socială, deci, într-o poveste care n-are nici o legătură cu benzile desenate istorice.
“Lumina civilizației” (Qi Jing Yan, China)
O fi Creta în Balcani, n-o fi? Văzută din China, sigur e :) Un rezumat al dezvoltării și decăderii civilizației minoice, cu un desen naiv și foarte colorat.
“Bătăliile din Kosovo” (Tamara Safavora, Ucraina)
Un inventar al momentelor care au făcut din Kosovo un punct esențial în istoria Balcanilor, ilustrat modern și cu poante vizuale strecurate în fiecare pagină.
“Povestea unui dictator” (Dan Smarandache, România)
Abordare pur informativă, trei pagini care sintetizează câteva momente esențiale din viața lui Nicolae Ceaușescu.
“Podul diavolului” (Emiliyan & Stanimir Valev, Bulgaria)
Și-a vândut oare meșterul Dimitar sufletul diavolului în schimbul cunoașterii care i-a permis să reconstruiască “Dyavolski most”? Cine știe… Important e că podul e încă aici.
“Ultimul discipol al soarelui” (Tudor Vidoni, România)
Da, jocurile de cuvinte sunt greu de tradus - “sun follower” înseamnă și “cel care gonește după soare”... O fabulă despre un copil care își găsește rolul în viață - desenul e inegal (unele portrete sunt foarte expresive, unele detalii sunt excelente, dar impresia generală e de goană după deadline, nu după soare) iar revelația finală a scenariului nu se prea sprijină pe evenimentele anterioare. Cât despre legătura cu tema concursului, e vorba de cultura Turdaș - Vinča, societate preistorică din "epoca de cupru".
“393” (Gabriel Zăbavă, România)
O reconstituire poetică a bombardamentului de la Grdelica, în care trenul de pasageri 393 a fost distrus în timp ce traversa podul de cale ferată, care era de fapt ținta rachetelor trase de un avion american F-15.
“Șoimul” (Puiu Manu & Marko Stojanovic, România & Serbia)
Contribuțiile hors concours încep cu doi veterani ai benzilor desenate și un dialog filozofic între Iancu de Hunedoara și despotul Serbiei, Gheorghe Brancovici. Întrebat de ce continuă să lupte, deși pierduse aproape totul, Brancovici a dat un răspuns care i-a câștigat imediat simpatia lui Iancu de Hunedoara… Excelentă.
“Bine ați venit în Balcani” (Octav Ungureanu, România)
Să ne bârfim vecinii, de oriunde ar fi ei :) Două pagini de zâmbete, în stilul inconfundabil al lui Smoking Cool Cat.
“O istorie inexactă a României” (Octavian Marinescu, România)
Un rezumat amuzant al istoriei României, desenat foarte frumos, dar tipărit foarte ciudat - planșele arată ca văzute printr-o lupă afumată și înnegrită de vreme. Păcat.
“Balcic” (Georgiana Șleam, România)
Regina Maria povestește geneza domeniului regal de la Balcic și motivul pentru care și-a dorit ca inima ei să se odihnească acolo, pentru totdeauna. O surpriză plăcută, și un nume de urmărit.
“Prodromița - icoana nefăcută de mână omenească” (Maria Bălan, România)
Știați că la schitul românesc Prodromul de la Muntele Athos există o icoană făcătoare de minuni? Desen curat, poveste bine spusă, o BD de reținut.
“Inima Reginei Maria” (Andrada Băeș, România)
Dacă “Balcic” se concentra asupra domeniului, de data aceasta avem un portret al reginei, într-un stil poetic și pictural care mi-a plăcut mult.
“Să rămâi om” (Tiberiu Beka, Serbia)
Un soldat nevoit să lupte pentru o cauză în care nu crede, departe de ai lui, încearcă să rămână om indiferent de circumstanțe. O sămânță de album?
“O poveste cu trandafiri” (Szilvia Borbely, România)
Mitologia greacă e singura legătură cu subiectul concursului, dar desenul (apropiat de manga) e plăcut ochiului, iar scenariul e adecvat publicului (foarte) tânăr.
“Granița roșie” (Daniel-Eduart Buruiană, România)
Mulți români au ales să fugă din comunism traversând Dunărea înot spre Iugoslavia. Nu toți au reușit. Mesaj bine transmis, cu o remarcabilă economie de mijloace.
“Regele republicii” (Silvia Dobre, România)
Portretul regelui Mihai și parcursul său în România post-comunistă. Un debut surprinzător - și bun.
“Mileva Maric” (Iris Golgoțiu, România)
Unii spun că Einstein îi datorează mult soției sale. Alții spun că îi datorează… totul. Desen cam prea caricatural pentru un subiect serios, dar impresia generală e bună.
“Regina Maria a Iugoslaviei - un destin balcanic” (Sorana Ilea, România)
“Mignon”, principesa Maria, fiica mijlocie a reginei Maria, s-a căsătorit cu regele Alexandru și a devenit Regina Maria a Iugoslaviei. Aceasta este povestea ei.
“Nikomen” (Alecsandru Rad, România)
O paralelă între Spyridon Louis, câștigătorul primului maraton olimpic, și Pheidippides, eroul antic care a alergat de la Maraton la Atena pentru a muri după ce a strigat “Nikomen!” (:Am învins!”). Grafică interesantă, dar aș fi păstrat fontul grecesc antic doar pentru titlu :)
“Orient Express” (Antonia Sofian, România)
Povestea unui vagon de tren. Dar nu unul oarecare, ci unul cu o încărcătură simbolică atât de puternică, încât nemții… ah, era să trădez finalul.
“Ada Kaleh - Lumea pierdută” (Andreea Tătărășanu, România)
Fotoreportaj fictiv dintr-o insulă care acum e scufundată sub apele Dunării. Un efort de apreciat, chiar dacă sfârșitul pare… brusc.
“Ultima cupă” (Tudor Vidoni, România)
Dacă nu v-ați prins de semnificația titlului, o s-o dezvălui eu: Steaua n-a mai câștigat Liga Campionilor de pe vremea când se numea Cupa Campionilor Europeni :) Grafică excelentă, poveste simpatică, nu mai contează că legătura cu subiectul concursului e… minimă. :)
“Cordonul sanitar de la Bran” (Cosmin Vișan, România)
Ciuma neagră amenința cândva și România; când se întâmpla asta, și cum acționau autoritățile în vremurile acelea, aflați de aici. Mi-a plăcut mult că imaginile spun propria lor poveste, dincolo de textul informativ.
Marko Stojanovic e un scenarist veteran, autor a zeci de volume de benzi desenate, printre care seria western “Crucea pe care o porți” la Aftershock Comics, seria istorică despre cruciade “Crucea însângerată” la Delcourt și seria heroic fantasy “Veșnicii”. E profesor, și unul dintre organizatorii Școlii de bandă desenată din Leskovac, Serbia.
Alături de elevii săi, el a alcătuit o serie de portrete neconvenționale a 7 dintre cei mai celebri oameni de știință din Serbia, pornind de la o constatare simplă: și cele mai mari personalități au fost, totuși, oameni, cu idiosincraziile și hachițele lor :) Mini-biografiile sunt foarte diferite între ele și foarte proaspete, cu stiluri mergând de la manga la expresionism la artă naivă sau la… ilustrație de ziar de secol 19.
Da, îmi cer scuze că trișez, dar mi-au plăcut toate și nu prea am cum să rezum glumele fără să le repovestesc… Personalitățile “țintite” în mini-biografii sunt, deci:
“Nikola Tesla” (Dunja Abramovic & Marko Stojanovic, Serbia)
Inginer, inventatorul motorului cu inducție, rivalul lui Edison.
“Pavle Savic” (Andrijana Cvetkovic & Marko Stojanovic, Serbia)
Fizician și chimist, unul dintre pionierii cercetării fisiunii nucleare.
“Milutin Milankovic” (Mina Davic & Marko Stojanovic, Serbia)
Matematician, astronom, a pus bazele unei noi științe, climatologia planetară.
“Milan Jovanovic Batut” (Katarina Hadzi Jovancic & Marko Stojanovic, Serbia)
Doctor, profesor și fondator al Facultății de Medicină din Belgrad.
“Josif Pancic” (Marijana Kostic & Marko Stojanovic, Serbia)
Botanist, doctor în medicină și primul președinte al Academiei Regale din Serbia.
“Mihajlo Pupin” (Darko Nicolic & Marko Stojanovic, Serbia)
Fizician, chimist, inventator și filantrop, membru fondator al NASA.
“Mihailo Petrovic Alas” (Andrej Stanojevic & Marko Stojanovic, Serbia)
Matematician, doctor în ecuații diferențiale, inventator și… pescar.
“Scrisoarea” (Marjan Milanov & Marko Stojanovic, Serbia)
Un soldat scrie o scrisoare către iubita lui. În pagina următoare, alt soldat scrie aceeași scrisoare către iubita lui. În pagina următoare, ați ghicit, citim exact aceeași scrisoare scrisă de alt soldat către altă iubită. Motivul e surprinzător și evident în același timp.
“Între două focuri” (Damir Ercegovic, Croația)
Una dintre BD-urile mele favorite din album, despre războaiele iugoslave, desenată curat, în linie clară și expresivă, și cu o poveste simplă și directă, care lovește ca un pumn în plex.
“Zeljov, potaia” (Ninoslav Milikovic, Serbia)
Ce se întâmplă cu câinii soldaților uciși? O BD de atmosferă, care își atinge scopul.
“Poveste de război” (Gjurgjica Varela & Vane Trajkov, Macedonia de Nord)
O melodramă de război, cu final-surpriză. Desenul mi-a plăcut mai mult decât telenovela propriu-zisă.
“Soulness” (David Kryemadhi & Florian Bregu, Albania)
Habar n-aveam că existau hippies în Albania evului mediu. Asta dacă nu cumva n-am înțeles absolut nimic din această BD de o pagină, excelent desenată, în care un războinic găsește drumul spre pacea interioară și se străduiește să-și împartă cunoașterea cu întreaga lume. Sau ceva de genul.
“Ilirianul” (Alban Xhafa, Albania)
Hobo fight între un Isus în mizerie care vrea să distrugă Balcanii (da, e pe bune) și un Robocop pe nume Illyrian, care nu.
“Lăsat în urmă” (Henri Dimo, Albania)
Grafică minimalistă dar pe gustul meu, poveste… Cred că un tip merge pe stradă și calcă pe o cutie de Pepsi, dar nu-s sigur.
“Constandin și Dochina” (Vehap Kokalari, Albania)
O tragedie shakespeariană de-o pagină scrisă într-o engleză complet ininteligibilă, cu o grafică de miniaturist rococo. “Bizar” e puțin spus.
“Croaziera Balcanică” (Artiol Izri, Albania)
Doi tipi caută ceva pe mare, în timp ce bagă rachiu la greu. În final, găsesc ce caută. Grafică bună, dar cele câteva pagini se dovedesc a fi doar trailerul unui film absurd.
“Patriotul” (Patril Isufaj, Albania)
Singurul super-erou albanez ia bătaie de la un extraterestru. Doar temporar, până când apar alți super-eroi din Serbia, Macedonia și România (Belgia era prea departe, probabil). Moment în care povestea se termină brusc. Ce fumează albanezii ăștia, fraților?
În concluzie, catalogul CAN for Balkans e un album excelent și surprinzător.
Cel mai bun lucru din carte e, pentru mine, secțiunea documentară, semnată de Michel de Dobbeleer (despre subtipurile BD-urilor istorice), Oltsen Gripshi (despre romanele grafice albaneze și clișeele lor), Aleksandar Stevanov (despre BD-urile macedonene și clișeele lor), Slobodan Ivkov (despre istoria din comics și invers, nu doar în Serbia), Nicolae Pepene (mică istorie a BD istorice românești), Marko Stojanovic și Snezana Andric (despre stereotipurile BD-urilor sârbești) și Dodo Niță (despre clișeele din BD-urile istorice ale perioadei comuniste). E un punct excelent de plecare pentru a explora mai mult, dar oferă și suficient de multă informație ca să plictisești auditoriul la petreceri.
Benzile desenate sunt foarte multe și foarte diferite între ele - dar aceasta nu e o antologie, ci un catalog care conține tot ce s-a trimis pe adresa organizatorilor. În ciuda diferențelor calitative mari dintre contribuțiile primite, fiecare dintre ele are ceva interesant (da, chiar și poveștile albaneze merită citite) și din fiecare e ceva de învățat pentru cei care își doresc să deseneze sau să scrie scenarii. Iar vreo duzină sunt chiar excelente, adevărate mici bijuterii BD.
Există și elemente negative, cel mai important fiind… limba engleză. Pentru că fiecare autor și-a tradus singur opera (cu câteva excepții) și pentru că, probabil, n-a mai fost timp de corecturi, multe benzi desenate au scăpări de traducere, greșeli de gramatică și de dactilografiere. Dar dacă eu, grammar nazi șef, am reușit să supraviețuiesc, sper că veți face și dumneavoastră la fel :)
Nu voi comenta partea tehnică, deși cel puțin o bandă desenată suferă grav din cauza asta (“Istoria inexactă a României”), pentru că nu știu nimic despre circumstanțele apariției albumului și chiar mă bucur că există, cu probleme tehnice cu tot.
Așa că puneți mâna pe portofel și cumpărați-l, merită.
Citez dintr-o postare a Muzeului de Istorie din Brașov:
" Albumul CAN for Balkans poate fi cumpărat de la Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor sau îl puteți comanda printr-un mail la adresa marketing@brasovistorie.ro "
(Am preluat imaginile din postarea-semnal a lui Dodo Niță, pentru că-s un leneș. Mulțam fain, Dodo.)
https://www.brasovistorie.ro/noutati/activitatea-editoriala-muzeului-judetean-de-istorie-brasov-2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu