E cel mai bun album al lui Rabaté, o carte care impresionează mai mult dacă nu știți nimic despre subiect, pentru că își pregătește surprizele cu multă grijă și recompensează cititorul atent. așa că aveți încredere în mine și citiți-o. O să vă placă.
În plus, a primit și Marele Premiu acordat de criticii BD din Franța (Grand Prix de la Critique ACBD) în 2007. Dacă nu sunteți încă siguri, continuați să citiți recenzia. Dar să nu ziceți că nu v-am prevenit :)
"Trebuie să încetezi să trăiești doar cu amintirile tale. Să trăiești singur, să te trezești odată cu soarele, să te culci odată cu găinile, e în regulă pentru o vreme. Apoi începe să te roadă. Eu unul vreau să mă culc cu o puicuță și să mă trezesc lângă o puicuță, și nu una cu pene, sper că te-ai prins deja…"
Emile și Edmond sunt doi văduvi pensionari, doi buni prieteni ale căror zile par toate la fel, împărțite între partidele matinale de pescuit, prânzul la cârciumă, cu băieții, și serile la televizor. Dar dacă Emile se mulțumește cu foarte puțin de la viață și se gândește mereu la soția lui moartă, Edmond încă mai vrea să trăiască - a apelat la o agenție matrimonială, iese la întâlniri, și pictează… nuduri. Când află despre viața “dublă” a prietenului său, Emile e de-a dreptul șocat. Dar ce e mai rău abia urmează, și un eveniment neașteptat îl obligă pe Emile să-și iasă din tabieturi…
Rabaté abordează cu mult umor și multă blândețe și mai ales cu foarte multă sinceritate un subiect tabu: sexualitatea la vârsta a treia. Iar dacă mesajul pe care îl transmite poate părea banal (da, viața poate fi frumoasă la orice vârstă!) modul în care e spus face toți banii.
O carte excelentă, amuzantă, poetică și foarte directă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu